mesagne.net

Saturday, Sep 04th

Ultimo aggiornamento:04:26:37 PM GMT

Headlines:

Poesia

La Matonna ti lugliu. Altra poesia di Emanuele Castrignanò.

E-mail Stampa PDF

Madonna del CarmineCe grandi festa ca si faci a lugliu,

tuttu lu paisi si ‘nni v’a’ subbugliu,

si ‘nnùra la Madonna Prutittrici


ti tutti vinirata, ci sa nni ‘bbinitici.

Lu cumitatu festi patronali di Emanuele Castrignanò.

E-mail Stampa PDF

Madonna del CarmineLu Cumitatu Festi Patronali

 

Nc’è ‘ na festa  a stu paìsi

ca ha suta’ setti camìsi,

cu la faci propria bona

vistu c’hè pi’ la Patròna:

Santu e Nena ( ... e lu suennu ti Santu)

E-mail Stampa PDF

Santu Mazzoni su facebook“Santu Sa’ ma ć’à ccappatu

ca ti vèsciu acitatu?

ti šta vueti ntra lu liettu

cu nnu rùsciutu allu piettu.”

 

No nn’è nienti, Nena mia,

ca nnu suennu šta facia

bbruttu propia, nnu tirrori,

ca no štuta štu trimori.

 

Ieni, cùcchia lu cušcinu

e po’ còrchiti vicinu,

ti lu contu cu mi passa

e ssugghimu šta matassa.

 

S’era fatta menzatia

e di fori šta vinia

ma pi quantu caminava

lu paisi no nn’acchiava,

 

nfin’a quandu, a llu mpruvvisu,

nnu fraštuenu àggiu ntisu,

ti critassi e bbattimani,

ma no nn’erunu crištiani…

 

Cippi cippi… curu curu…

Cra cra cra… e ci cci puru,

a ci cchiù si mmasunava

mmeru unu ca parlava.

 

Nc’era tuttu Nena mia

e Misciagni mi paria

ma ti l’ombra ti la ggenti

no vitia propia nienti.

 

Štu paisi ti l’acieddi

chinu chinu ti tirzieddi

era propia tal’e quali…

cu lla giunta comunali.

 

Capuvierdi e pascaluri

cu li facci t’assessuri,

piettirussi sculuriti

pi lu càngiu ti partiti;

 

rapi rapi e marzullini

chini chini ti carlini,

zucufai e nnu picazzu

ca no fannu cchiù nnu cazzu;

 

 

 

 

 

sobbr’a tutti nnu faggianu,

cu llu šcettru ntra nna manu,

a ci cchiù si scappiddava

e l’anieddu li vasava

 

ca st’acieddu cchiù fitenti,

pari lupu senza tienti,

e, anveci, pi mištieri

faci l’omu ti puteri.

 

Era iddu ca parlava

alla ggenti ca passava,

li tinia rriuniti

pi cumbattiri li miti;

 

li st’anchia ti palori

ti ggiuštizia e di onori

ma ti cuddu ca ticia

propia nienti šta critia;

 

cqua lu fattu era curiusu

ca l’acieddu cchiù mafiusu,

puru ci ti pari štranu,

era propia štu faggianu.

 

Quandu già mi nni šta scia,

cce paura, soru mia,

m’è vinutu sia nnu mali

pi llu bbattiri ti ali

 

ti l’acieddi ti la morti

ca cantàunu la sorti

alla ggenti svinturata

ti faggianu cuvirnata.

 

E ccussì m’àggiu sbantatu,

quasi quasi senza fiatu,

ntra nnu bbagnu ti sutori

e nnu pìzzuc’a llu cori.

 

“Me va bbè, no nci pinzari,

turmi Sa’, ca po’ t’azari,

fani cuntu ch’è passata

totta quanta šta nuttata…

 

Ti acieddi, tieni a menti,

no capescu propia nienti,

cuddu sulu ch’era acchiatu

avi bbuenu ch’e vulatu.”

 

Santu Mazzoni


Pasquino: La trasmigrazione delle anime dei Celti.

E-mail Stampa PDF

I CeltiI Celti erano dei veri fusti:

alti, muscolosi e robusti,

bevitori, irascibili e litigiosi,

di divinità naturali religiosi:

acqua dei fiumi, albero secolare

 

erano loro Dio, loro altare.

La televisione mette a rischio la democrazia. (Elio Galiano)

E-mail Stampa PDF

TelevisioneIn tutte le epoche storiche una tendenza dominante è stata la ricerca delle verità e delle sue fonti. Qualche istituzione politica o sacra si è arrogato il diritto di essere depositaria della verità e conseguentemente esclusiva detentrice del potere. Uno degli aspetti della verità è oltre la sua comunicazione anche il luogo.

Pagina 1 di 7

  • «
  •  Inizio 
  •  Prec. 
  •  1 
  •  2 
  •  3 
  •  4 
  •  5 
  •  6 
  •  7 
  •  Succ. 
  •  Fine 
  • »

Scelta della Scuola Secondaria Superiore

LibriScuola Secondaria Superiore

 

Guida (.pdf)

Offerta formativa (.pdf)

Fonte: Provincia di Brindisi

VI Convegno Nazionale di Grafologia

Istituto di Grafologia Forense - MesagneISTITUTO DI
GRAFOLOGIA FORENSE

Via Gramsci 13
72023 Mesagne (Br)

VI CONVEGNO NAZIONALE
Castello Normanno-Svevo
Mesagne (Br) 3-4-5 settembre 2010
Programma e iscrizioni:
>>>